Nu vă temeți!
Jertfa este un proiect spiritual, nu este împlinirea unor mofturi și banalități. Spune Domnul așa: “De urăști în inima ta un om, l-ai omorât!”
Fii cu mintea trează și analizează din ce parte vine cel mai mare rău asupra ta, ce îți provoacă cele mai mari tristeți și suferințe.
Oare nu tocmai răul din lăuntrul tău? Lupta cu răul din inima ta este cea mai mare artă pe care o poți pune în desăvârșire. Cum? Prin jertfă! Jertfind ego-ul tău.
Înțelege că jertfa pentru un celălalt aduce bucurie, aduce libertate sufletului tău. Nu traiul egoist, nu traiul prin care oamenii din jurul tău înseamnă doar plăcere și bani.
Trăind astfel, nu vei avea liniște, nu vei avea așezare, nu vei avea bucurie sufletească, ci vei fi o rană permanentă de egoism și de sufocare.
Cu fiecare binecuvântare pentru împărtășanie pe care o dau, nădăjduiesc că se întâmplă în omul acela un act de trezvie din care va învăța că, dacă Domnul s-a jertfit pentru noi, calea jertfei este un mod fericit de a exista.
A te jertfi însă nu vei învăța într-o zi, două, într-o lună, ci într-o viață întreagă și pentru a împlini lucrarea aceasta ai nevoie de o nemărginită răbdare.
Omule drag, de câte ori nu ți-a venit să pleci? De acasă, de la job, din Biserică, din parohie. Dar renunțarea nu este jertfă, nu este un mod de viețuire în bucurie.
Calea egoismului este cea mai la-ndemână. Întorci spatele și pleci.
Pleci de lângă un om imperfect și ajungi lângă un alt om imperfect, pleci de la un loc de muncă unde ți-e rău și ajungi la un alt loc de muncă unde, după o vreme, îți va fi la fel.
Pleci dintr-o parohie care nu-ți mai place și vei ajunge în alta în care vei găsi oameni păcătoși. Și tot așa…
Stai, omule, pe loc! De vrei să te trezești, de vrei să treci printr-un act de trezvie, de vrei să vezi, să auzi cu ochi și cu urechi duhovnicești, ai răbdare, alege calea jertfei și stai unde ești.
Așteaptă! Înfruntă realitatea în care te afli, cunoaște-o, asumă-ți-o. ( Sigur, nu facem referire la situații în care se întâmplă abuzuri de orice fel!)
Nu trăi doar egoist și cu impulsuri psihice. Încearcă să primești viața, în fiecare zi, ca pe o desfătare, ca pe un dar, nu ca pe o pedeapsă, nu ca pe o corvoadă.
Încearcă să-i privești pe oamenii din jur nu ca pe niște surse din care-ți vine tot răul, ci ca pe niște prilejuri de jertfă pentru egoul tău. Fă binele în jurul tău! Cu orice preț.
Să rabzi lângă tine un om care are păcate, care are patimi, este un act de mare jertfă. Să-l rabzi însă cu dragoste și rugându-te pentru el mai abitir decât pentru tine.
Vei vedea că Dumnezeu, pentru rugăciunile tale, va începe să lucreze în viața lui.
Nimeni nu este perfect, însă în orice om există o lumină care îi dă o valoare inestimabilă. Pe aceea căutați să o vedeți.
Căutați binele din fiecare om și acoperiți, cu rugăciune, răul din el.
