Din punct de vedere terapeutic, Sânzienele îşi merită renumele de plantă magică, având în egală măsură proprietăţi vindecătoare, de înfrumuseţare şi chiar de imunizare faţă de boală.
Sânziana, planta binecuvântată de Dumnezeu. Curiozitati, beneficii și modul de utilizare a plantei.
Astăzi, în tratamentele interne, produsele din sânziene se dovedesc eficiente în foarte multe afecţiuni maladive:
– boli digestive (icter, calculoză biliară, curăţirea ficatului şi a pancreasului de toxine, diaree, enterite, enterocolite); – în bolile renale-genitale (calculoză renală cu eliminarea nisipului şi a deşeurilor toxice din rinichi şi vezică urinară, edeme renale, cistite, tulburări de menopauză şi afecţiuni ale uterului);
– în bolile sistemului nervos (nevroze, epilepsie, isterie, insomnie, vertij, stări de oboseală şi epuizare); – contra tumorilor ganglionare, noduli tiroidieni, afecţiuni ale glandelor tiroide şi ale coardelor vocale; – contra cancerului limbii şi al laringelui;
– contra durerilor reumatismale şi artrozice;
– în boli de metabolism (obezitate, anemie).
Preparatele din plante de sânziene, care se utilizează în tratamente interne sunt:
– infuzie din 1 linguriţă plantă uscată la 250 ml apă clocotită; se infuzează 2 minute acoperit şi se beau 2-3 căni pe zi, cu excepţia cancerului la limbă şi laringe, la care se beau 4-6 căni pe zi;
– macerat din 4-6 linguri rase de herba uscată şi mărunţită la 1 litru apă; se lasă la temperatura camerei timp de 8 ore, se strecoară şi se consumă timp de 2-4 ore, ca tratament în bolile tiroidiene, hipertiroidie, epilepsie şi boli nervoase, într-o cură de minim 3 luni;
– tinctură din pulbere de herba uscată (20-linguri la 1 litru alcool 500); se lasă la macerat 12-14 zile, cu agitare zilnică, se strecoară prin stoarcere, se trece în sticluţe brune şi se beau câte 1-2 linguriţe de 3-4 ori pe zi, cu diluare în apă, având efecte bune contra cistitei, uretritei, nefritei şi a litiazei renale;
– pulbere din flori uscate, măcinate fin şi cernute din care se ia câte 1 linguriţă de 3 ori pe zi sau se ţine sub limbă timp de 10-15 minute, la copiii sub 12 ani, doza fiind redusă la jumătate;
– infuzie din amestec de sânziene, urzică moartă şi splinuţă (Solidago virgaurea) utilă în afecţiunile renale şi ale vezicii urinare, în insuficienţă renală şi la bolnavii cărora li s-au extirpat un rinichi, consumând câte 3-4 căni pe zi.
Înlocuitor de cafea din rădăcini de sânziene
În tratamente externe, preparatele din sânziene au eficacitate în:
– afecţiuni cutanate (răni, furuncule, pecingine, ulceraţii, erizipel, eczeme zemuinde, râie, acnee, psoriazis şi alte erupţii tegumentare);
– boli dermatice canceroase (plăgi maligne pe piele, limbă şi laringe);
– reumatism şi artroze.
Se prepară:
– infuzie concentrată (2-3 linguriţe herba uscată la 250 ml apă clocotită) care se foloseşte sub formă de gargară în afecţiunile glandei tiroide şi ale corzilor vocale;
– extract fluid (20 linguri pulbere se acoperă cu alcool 750) şi se lasă la macerat 14 zile; se strecoară şi după o uşoară evaporare se obţine o pastă foarte parfumată, închisă la culoare;
– unguent din sânziene.
Alte utilizări:
– colorant natural din vârfuri florale pentru brânzeturile de Chester, cărora le dau coloarea galbenă-portocalie şi gustul caracteristic;
– surogat de cafea din fructele şi rădăcinile de sânziene galbene, cu miros şi gust de cafea, care pot înlocui cicoarea;
– închegător al laptelui, datorită enzimelor componente;
– roua de pe florile de sânziene, se aplică pe pleoape şi în jurul ochilor în fiecare dimineaţă, având rol în refacerea ochilor obosiţi, îndepărtarea cearcănelor şi a ridurilor precum şi la îmbunătăţirea acuităţii vizuale, fiind considerată un adevărat elixir magic, mai ales la persoane cu deficienţe de vedere;
– înfrumuseţarea pielii la persoane cu ten uscat, folosind baia generală cu flori de sânziene urmată de un masaj cu unguent de sânziene;
– buchete şi cununi înflorite se pun la fereastră şi pe acoperişul caselor pentru a aduce noroc.