O tulburare a simţurilor cu care, probabil, te-ai confruntat frecvent, dar care ar putea fi mai gravă decât pare în situaţia în care intervine pierderea stării de conştienţă.
Ea se manifestă prin senzaţii de leşin, pierderea echilibrului, stare de tulburare (confuzie) sau senzaţia că persoana se învârte sau că obiectele din jur se învârt chiar şi când stă pe loc (vertij). Resimţită, de obicei, de către picioare, se poate transpune şi în respiraţie greoaie, profundă.
În cele mai multe cazuri ameţeala are un caracter bening (evoluează spre vindecare simplu, fără consecinţe grave).
În cazul ameţelii cu senzaţiei de leşin, aceasta , de obicei, se ameliorează când persoana se întinde la orizontală. Uneori pot apărea greaşă şi vărsăturile.
Vertijul se poate resimţi ca o senzaţie de înclinare, rotire, cădere. Când este foarte severe pot apărea greaţă şi vărsături intense. Pot apărea dificultăţi la mers şi stat în picioare şi poate apărea pierderea echilibrului cu cădere.
Cu toate că ameţeala poate apărea la orice vârstă, este mai frecventă la vârstnici. Frica de ameţeală poate determina persoanle în vârstă să-şi limiteze activităţile fizice şi sociale. De asemenea, ameţeala poate duce la căderi şi alte traumatisme.
Cauze posibile
Vertijul apare atunci când există informaţii contradictorii trimise către creier de sistemele responsabile de poziţia corpului în spaţiu.
Creierul foloseşte informaţiile de la aceste sisteme pentru păstrarea echilibrului şi a orientării faţă de mediul înconjurător. Aceste sisteme includ vederea, receptorii de la nivelul articulaţiilor şi cei de presiune de la nivelul pielii şi receptorii de la nivelul urechii interne.
La acest nivel se găseşte labirintul cohlear care include canalele semicirculare ce conţin celule specializate pentru a detecta mişcările şi modificările la poziţie. Leziuni sau boli ale urechii interne pot duce la trimiterea unor informaţii false către creier.
Dacă aceste informaţii sunt în contradicţie cu cele de la celelalte sisteme poate apărea vertijul. Aproximativ jumătate din cauzele unei ameţeli sunt corelate cu probleme ale sistemului vestibular al urechii interne, de exemplu vertijul paroxistic poziţional benign, boala Meniere, nevrita vestibulară sau labirintita.
Vertijul poziţional bening este declanşat de o formă de dereglare a unor particule de calciu din urechea internă numite otoliţi, când îţi schimbi poziţia capului.
O afecţiune comună a urechii interne este boala Meniere care este o tulburare de echilibru dată de o anomalie a labirintului urechii interne şi se manifestă prin zgomote în urechi, vertij, pierderea echilibrului.
Leziunile urechii sau ale capului pot fi de asemenea o cauză de vertij.
Migrenele sunt dureri de cap foarte grave, invalidante care apar adesea însoţite de vertij, greaţă, vărsături şi sensibilitate la lumină, zgomot şi mirosuri.
O altă cauză de vertij este scăderea fluxului de sînge prin arterele care irigă baza creierului (insuficienţă vertebrobazilară).
Cauze mai puţin frecevnte de vertij includ: colesteatomul (tumoră benignă apărută în spatel timpanului), tumori sau metastaze cerebrale.
De asemenea, infecţiile sunt cauze importante ale ameţelilor – cele care cauzează şi diaree sau răceală pot provoca vertij temporar, printr-o infecţie a urechii. Această infecţie a urechii interne (labirintita) este, în mod obişnuit, virală, inofensivă şi dispare în intervalul de timp cuprins între una şi şase săptămâni. Mai mult, nu necesită medicamentaţie decât dacă devine severă.
Există şi vertij temporar declanşat în momentele în care te ridici sau te opreşti brusc, imediat după ce te-ai învârtit sau dacă corpul tău era antrenat într-o altă mişcare.
O altă cauză poate fi creierul insuficient irigat ca urmare a deshidratării (în caz de vărsături, diaree, febră), scăderea subită a tensiunii arteriale (mai ales în cazul unei ridicări bruşte din poziţia culcat sau stând pe scaun în picioare), hiperventilaţie (respiraţie rapidă sau foarte profundă), hipoglicemie, alergii, gripă sau o simplă răceală.
Chiar şi boli mai grave cum ar fi accident vascular cerebral, tulburări cardiovasculare, scleroza multiplă, convulsii, tumori cerebrale sau hemoragii craniene pot fi însoţite – pe lângă tulburări de vedere, dureri în zona pieptului sau dificultăţi de exprimare – de ameţeli.
În cazul hemoragiilor, de cele mai multe ori localizarea şi gravitatea hemoragiei sunt evidente. Dar uneori pot apărea hemoragii oculte (care nu se exteriorizează şi deci nu se văd). Pot apărea mici sîngerări la nivelul tractului digestiv pe o perioadă mai lungă de timp (zile sau săptămâni) fără ca persoana să la observe.
Când se întâmplă acest lucru primele simptome evidente ale pierderii de sânge pot fi ameţelile şi slăbiciunea. De asemenea, menstruaţiile abundente pot cauza această formă de ameaţeală.
O formă mai puţin frecevntă de ameţeală este cea dată de o tulburare a ritmului cardiac (aritmie) care poate duce la leşin (sincopă).
Dezechilibrele pe care noi le percem ca ameţeli pot fi consecinţe ale unor boli cum ar fi: spondiloza cervicală (o afecţiune a coloanei vertebrale având ca rezultat degenerarea discurilor intervertebrale, astfel poate rezulta o presiune asupra măduvei spinării), boala Parkinson, diabet (produce senzaţii de leşin la nivelul picioarelor).
Şi starea de anxietate poate lua forma unei ameţeli, anxietate cauzată de depresie, griji constante, fobii (de spaţii închise, de exemplu), stări de frică.
Multe medicamente, fumatul, alcoolul sau drogurile pot determina vertij. Acesta poate apărea ca urmare a supradozării (doză mai mare decât cea indicată), efectelor adverse, interacţiunii medicamentelor cu alcoolul, administrarea incorectă sau abuzul de medicamente sau alcool, intoxicaţia sau abstinenţa de la droguri.
Simptomele ametelii
Ameteala poate fi recunoscuta relativ usor, urmarind aceste simptome:
vertij (ai senzatia ca se invarte totul in jurul tau);
neliniste;
pierderea echilibrului;
senzatia de plutire;
greutate mare a capului.
Uneori, ameteala poate fi insotita de transpiratie excesiva, greata, varsaturi, paloare sau pierderea cunostintei.
Examinarea medicala
Examenul fizic este, de regula, instrumentul de care medicul se foloseste pentru a stabili diagnosticul ametelilor. El iti va pune intrebari legate de momentul in care te simti ametit, simptomele resimtite si severitatea acestora. De asemenea, e posibil ca medicul sa iti examineze ochii si urechile, dar si postura, pentru a-ti verifica echilibrul.
In functie de cauza suspectata, medicul ar putea recomanda o tomografie computerizata sau un RMN. In majoritatea cazurilor insa, cauza care sta la baza ametelilor nu este severa, astfel incat tratamentul presupune, de cele mai multe ori, modificari ale stilului de viata si administrarea sau evitarea anumitor medicamente.
Trebuie să mergi urgent la doctor dacă
• Modificări ale stării de conştienţă sau alertă, cum ar fi leşin su lipsă de răspuns;
• Modificări ale stării mentale sau schimbarea bruscă a comportamentului, cum ar fi confuzia, delirul, letargia, halucinaţiile şi iluziile;
• Somnolenţă;
• Pierderea coordonării musculare;
• Paralizie sau incapacitatea de a mişca o parte a corpului;
• Convulsii;
• Cefalee severă;
• Modificări bruşte ale vederii, piederea vederii sau dureri oculare;
• Vărsături;
• Bănuieşti că ameţelile sunt cauzate de medicamentaţie.
• Febră de peste 39 de grade celsius, dureri de cap, gât rigid.
• Palpitaţii, dificultăţi respiratorii, dureri toracice, amorţirea unui braţ sau a unui picior, tulburări de vedere sau dificultăţi de articulare a limbajului.
