Deși marea majoritate a cazurilor pot fi prevenite, cheagurile de sânge sunt o problemă gravă de sănătate care ucid sute de mii de adulți în fiecare an.
Numai în SUA, până la 300.000 de oameni mor în fiecare an din cauza cheagurilor de sânge numite tromboză venoasă profundă, formată atunci când sângele se îngroașă și se adună, apoi călătorește și provoacă complicații, cum ar fi un accident vascular cerebral.
În timp ce, uneori, cheagurile de sânge provoacă simptome suficient de vizibile pentru ca un pacient să viziteze medicul, cum ar fi durerea de picioare, simptomele trombozei venoase profunde pot trece, de asemenea, neobservate, ceea ce poate fi foarte periculos.
Cu toate acestea, sănătatea ta este încă sub controlul tău – deoarece cercetările arată că alți factori de risc legați de stilul de viață influențează foarte mult riscurile de a dezvolta tromboza venoasă profundă, inclusiv supraponderalitatea sau obezitatea, inactivitatea, fumatul și administrarea de medicamente contraceptive sau de substituție hormonală.
Îmbunătățirea dietei, menținerea activă, pierderea în greutate și controlul tensiunii arteriale sunt pași importanți în prevenirea naturală a cheagurilor și oprirea revenirii acestora.
👉 Ce este tromboza venoasă profundă (TVP)?
Tromboza este termenul pentru o afecțiune care apare atunci când se formează un cheag de sânge într-o arteră sau venă.
Tromboza venoasă profundă (TVP) este în mod specific tipul de tromboză cauzată atunci când un cheag de sânge se dezvoltă într-o venă profundă, cel mai adesea în partea inferioară a piciorului, coapsă sau pelvis.
Pe de altă parte, atunci când se formează un cheag într-o venă care este mai aproape de suprafața pielii, acest tip de tromboză se numește „tromboză superficială”.
Comparativ cu tromboza superficială, TVP este considerată a fi mult mai gravă și complicată.
Tromboza superficială, în mod normal, nu provoacă complicații care pun viața în pericol (cum ar fi un accident vascular cerebral) și adesea se elimină de la sine, în timp ce cheagurile TVP prezintă mai multe riscuri.
Este posibil ca un cheag de tromboză venoasă profundă să se desprindă de locul inițial în care s-a dezvoltat și să călătorească prin fluxul sanguin către alte zone ale corpului, inclusiv plămâni sau creier (aceasta se numește embolie).
Când se întâmplă acest lucru, fie o afecțiune numită embolie pulmonară se poate dezvolta în plămâni, fie chiar ați putea suferi un accident vascular cerebral dacă alimentarea cu sânge a creierului este întreruptă.
Acesta este cel mai mare risc asociat cu TVP: un cheag care se deplasează și formează un blocaj în vasele de sânge importante, care uneori este mortal. Embolia pulmonară este de obicei fatală și apare atunci când un cheag se eliberează și blochează arterele plămânilor.
👉 Cauzele trombozei venoase profunde
Cheagurile de sânge sunt formate din grupuri de celule sanguine numite trombocite, pe care fiecare persoană le are și pe care se bazează pentru a supraviețui.
Trombocitele sunt responsabile pentru a ajuta sângele să se coaguleze într-o arteră/venă rănită sau deteriorată, astfel încât să nu sângerezi prea mult ori de câte ori ești rănit sau operat.
Trombocitele opresc sângerarea în exces și ajută la repararea celulelor sanguine rănite împreună cu o rețea de alte celule roșii din sânge și un tip de proteină numită fibrină.
Cu toate acestea, acest proces poate duce uneori la formarea cheagurilor de sânge, uneori provocând simptome și complicații grave.
Nu toți cei cu un cheag experimentează simptome vizibile sau au idee că el sau ea a dezvoltat unul – cu toate acestea, cheagul în sine provoacă, de obicei, inflamație, umflare și probleme localizate la nivel intern, la locul în care se formează.
👉 Factorii de risc care vă expun unui risc mai mare includ:
– Persoanele peste 60 de ani: adulții în vârstă au mai multe riscuri de a avea TVP decât adulții mai tineri. Cei de peste 75 de ani sunt expuși celui mai mare risc, mai ales dacă sunt supraponderali.
– Factori genetici: Anumite trăsături moștenite pot duce la tulburări genetice de coagulare a sângelui sau la producerea excesului de trombocite. Acest lucru face ca sângele să se coaguleze prea ușor și face mai probabilă formarea cheagurilor.
– Un stil de viață sedentar: a fi inactiv pentru perioade lungi de timp poate contribui la acumularea și coagularea sângelui. Alte obiceiuri ale stilului de viață sau scenarii care ar putea contribui la tromboză includ evitarea exercițiilor fizice, plimbările lungi cu avionul sau cu mașina, statul la birou toată ziua, uitarea la televizor timp de multe ore și imobilizarea după o intervenție chirurgicală, o accidentare sau o altă afecțiune de sănătate.
Cercetările arată că persoanele care au suferit recent răni sau intervenții chirurgicale care îi împiedică să meargă și îi conduc să fie mai sedentari prezintă un risc mai mare de a avea TVP.
– Antecedente de atac de cord sau accident vascular cerebral: persoanele care au avut un atac de cord, un accident vascular cerebral sau o boală de inimă au mai multe riscuri de a avea cheaguri decât cei fără antecedente de probleme cardiovasculare.
– Obezitatea: Deși nu este clar de ce, a fi supraponderal sau obez a fost asociat cu un risc mai mare de cheaguri de sânge, posibil din cauza modului în care excesul de țesut adipos crește nivelul de estrogen.
Estrogenul stocat în țesutul adipos poate contribui la formarea cheagurilor, la inflamație și la alte probleme care pot declanșa TVP.
Sarcina: Femeile par să aibă un risc mai mare de a dezvolta cheaguri în timpul sarcinii și imediat după naștere. Motivele pentru aceasta includ producerea de sânge suplimentar pentru a susține fătul, o presiune mai mare pe vene, modificări ale tensiunii arteriale și creșterea în greutate.
– Antecedente de cancer și alte afecțiuni: studiile au descoperit că antecedentele anumitor tipuri de cancer (în special cancerul pulmonar, pancreatic, de sân și ovarian) poate crește coagularea.
– Fumatul și consumul de droguri: Toți factorii de risc descriși mai sus pentru tromboza venoasă profundă sunt agravați atunci când fumați, folosiți alte produse din tutun sau folosiți droguri recreative. Tutunul este chiar mai riscant atunci când este combinat cu medicamente care afectează fluxul sanguin și nivelul hormonilor (cum ar fi estrogenul).
– Menopauza și modificări hormonale : Unele cercetări arată că modificările estrogenului, inclusiv creșterea estrogenului din cauza pilulelor contraceptive sau medicamente de terapie de substituție hormonală, pot crește coagularea sângelui și pot provoca diverse complicații cardiace. Femeile aflate la menopauză care iau medicamente pentru a înlocui estrogenul prezintă un risc mai mare dacă fumează, sunt supraponderale și nu fac mișcare.
👉 Semne și simptome ale trombozei venoase profunde
Deși TVP nu provoacă întotdeauna simptome, unii oameni se confruntă cu următoarele:
– Înroșirea pielii, căldură și umflare în jurul zonei afectate (inclusiv picior sau pelvis). Uneori pielea pare decolorată și apar pete roșii sau pete întunecate.
– Durere și sensibilitate în apropierea locului cheagului. Acest lucru s-ar putea dezvolta într-un singur picior sau în ambele.
– Dificultăți de mers sau de mișcare.
– Uneori se formează descuamare sau ulcere în partea afectată a corpului.
Simptomele unui cheag de sânge în picior ar putea fi un indiciu al locului în care se formează un cheag, deși nu întotdeauna.
Potrivit National Heart, Lung, and Blood Institute, cheagurile de sânge din coapse sunt mai susceptibile de a se rupe și de a provoca complicații decât cheaguri de sânge din picioarele inferioare sau în alte părți ale corpului.
Dacă bănuiți că aveți un cheag la una dintre coapse, informați imediat medicul dumneavoastră și urmăriți cu atenție alte simptome.
👉 Tratamente naturale pentru tromboza venoasă profundă
1. Faceți exerciții
Un stil de viață sedentar vă poate creste riscul să dezvoltați TVP. Cel mai bun tip de plan de exerciții pentru a vă menține inima și venele sănătoase este cel care combină exercițiile aerobe (cum ar fi alergarea, antrenamentele HIIT sau mersul pe bicicletă) cu mișcări de rezistență/antrenament de forță.
2. Schimbați-vă medicamentele
Unele medicamente și tulburări vă cresc riscul de formare a cheagurilor de sânge și pot contribui la TVP.
Acestea includ medicamente de substituție hormonală (utilizate de obicei de femeile aflate la menopauză sau în postmenopauză), pilule contraceptive, medicamente pentru controlul tensiunii arteriale și medicamente pentru tratamentul cancerului.
Este o idee bună să vă consultați în mod regulat cu medicul dumneavoastră pentru a vedea dacă medicamentele dumneavoastră pot fi reduse sau dacă ar putea contribui la orice probleme.
Dacă decideți să luați medicamente pentru subțierea sângelui, medicul dumneavoastră va dori probabil să vă monitorizeze pentru a se asigura că doza nu este prea mare sau utilizată prea mult timp.
3. Mănâncă o dietă sănătoasă
Respectarea unei diete mai sănătoase pe măsură ce îmbătrânești este esențială pentru gestionarea greutății tale, controlul tensiunii arteriale și menținerea unui sistem cardiovascular sănătos.
Alimentele bogate în vitamina K, potasiu și magneziu sunt deosebit de benefice pentru reglarea fluxului sanguin. Legumele cu frunze verzi, legumele crucifere, avocado, cartofii dulci și bananele sunt bogate în acești nutrienți.
Cu toate acestea, rețineți că vitamina K poate interacționa cu medicamentele de subțiere a sângelui, așa că asigurați-vă că sunteți monitorizat dacă vi s-au prescris acestea.
4. Renunță la fumat
Fumatul de țigări sau folosirea țigărilor electronice și a altor produse din tutun sunt factori de risc serioși pentru dezvoltarea trombozei, mai ales atunci când sunt combinate cu alți factori de risc, cum ar fi supraponderalitatea.
5. Folosiți ciorapi compresivi
Purtarea ciorapilor compresivi poate ajuta la reducerea presiunii, umflarea și durerea în zona afectată în care s-a format un cheag. Menținerea ridicată a zonei afectate și aplicarea căldurii umede acolo unde doare vă poate ajuta, de asemenea, să vă vindecați.
Compresia este, de asemenea, utilizată, deoarece presiunea redusă scade șansele de a dezvolta un alt cheag în viitor și te-ar putea ajuta să începi să fii mai activ.
